vineri, 23 noiembrie 2012

Biografia lui Joule



James Prescott Joule s-a nascut pe data de 24 decembrie 1818. A fost unul din cei mai mari fizicieni ai timpului sau fiind un englez autodidact si fabricant de bere. Tatal sau, producator de bere, Benjamin Joule a trait intre anii 1748 si 1858. Dupa casatoria cu Alice Prescott Joule, mama fizicianului, a dat nastere lui si fratelui sau Benjamin.
            James a invatat in casa familiei Broomhill, aaproape de Salford pana in anul 1834 cand a fost trimis cu fratele sau mai mare pentru a studia cu John Dalton la Societatea literara si filozofica din Manchester. Cei doi au primit doar doi ani de educatie in aritmetica si geometrie inainte ca Dalton sa fie fortat sa se retraga din cauza unui accident vascular cerebral. Cu toate acestea, influenta lui a facut o impresie de durata asa cum au facut si asociatii lui, chimistul William Henry  si inginerii Ewart Petru si Hodgkinson Eaton din Manchester.
            Joule a fost ulterior, indrumat de John Davies. Fascinat de energie electrica, el si fratele sau au experimentat oferindu-si socuri electrice reciproc dar si celor ce serveau familiei.

                                                                  *

            Joule a devenit manager de fabrica de bere si a avut un rol active pana la vanzarea afacerii in 1854. Stiinta a fost un hobby, dar a inceput curand sa investigheze fezabilitatea inlocuirii motoarelor de fabrici de bere cu abur, cu motor electric nou inventat. In 1838, primele sale lucrari stiintifice privind energia electrica au contribuit la Analele de energie electrica, fondand revista stiintifica privind energia electrica operata de catre colegul lui Davies, William Sturgeon.
            A formulat legile proprii in 1840 si spera sa impresioneze Societatea Regala, dar a constatat, nu pentru ultima data, ca el a fost perceput ca un diletant dintr-o provincie simpla.
Cand William s-a mutat la Manchester in 1840, Joule si acesta au devenit nucleul unui cerc de intelectuali ai orasului. Cei doi au impartit ideea  ca stiinta si teologia ar putea si ar trebui sa fie integrate. Joule a continuat sa profeseze la Sturgeon Royal Victoria Galeria de stiinte practice.
            A devenit celebru datorita unei experiente faimoase menita pentru a determina echivalentul mechanic al caloriei, efectuata in anul 1842. Prin aceasta experienta Joule a verificat principiul conservarii si transformarii energiei. Aceasta lege este foarte importanta pentru stiinta actuala. Pe baza legilor conservarii si, in particular, a legii conservarii si transformarii energiei, in stiinta se fac diferite calcule ce prezic noi efecte si fenomene, apreciindu-se descoperirile de pe pozitii materialistice.
            Presupunandu-se o noua teorie sau proiectul unei noi instalatii , acestea nu pot contrazice legea conservarii si tranformarii energiei deoarece aceasta serveste drept argument convingator in favoarea lor. Joule era excelent experimentator facand diverse cercetari. Astfel, cercetand legile degajarii de caldura din curentul electric, el a inteles ca experientele cu surse galvanice a reactiilor chimie la incalzirea conductorului si ce contributie adduce insusi curentul. Atunci a realizat experienta, aplicand curentul de inductie, iar in felul acesta a fost descoperita legea lui Joule.
            In rezultatul numeroaselor experiente Joule ajunge la concluzia : caldura se poate obtine cu ajutorul fortelor mecanice. Inlocuind rotirea manuala a bobinei prin rotirea cu ajutorul unei greutati cazatoare. Joule a gasit in anul 1843  echivalentul mechanic al caldurii. Ulterior el a determinat aceasta marime prin diferite metode. Cea mai exacta valoare a echivanetului mechanic aflata de Joule este egala cu 427,4 kgm/ccal. Ea a fost obtinuta experimental prin incalzirea apei in calorimetru cu ajutorul greutatilor cazatoare. Experientele lui Joule sunt simple ca idée, insa in fiecare dintre ele poate fi gasita o oarecare subtilitate experimentala. De exemplu, in ultima experienta despre care s-a vorbit, pentru a preintampina miscarea intregii mase de apa spre peretii laterali ai calorimetrului au fost fixate in directie radiala patru randuri de lamale: in scopul izolarii termice axul metallic este impartit in doua parti printr-un cilindru de lemn.

           
                                                               

                                                                      

                                                                        *
            A enuntat in 1841 legea transormarii energiei in cinductoare, conform careia energia disipata sub forma de caldura la trecerea curentului electric printr-un conductor este  proportionala cu rezistenta conductorului, cu patratul intensitatii curentului si cu timpul. Aceasta exhivalare este cunoscuta ca legea lui Joule.
            El este descoperitorul efectului magnetostrictiv pe care l-a explicat in anul 1847. James Prescott Joule a adus o contributie importanta si in fizica moleculara, stabilind ca energia interna a unui gaz depinde de temperature si a calculate viteza moleculelor unui gaz, pentru prima data in fizica.
            Impreuna cu William Thomson, in 1852 a observat miscorarea temperaturii unui gaz ce se destined fara a efectua un lucru mecanic, numit effect Joule-Thomson. Datorita importantului sau rol din fizica, unitatea de masura a energiei a fost numita in onoarea sa, Joule.
           
                                                                *
            Joule a fost influentat de gandirea lui Franz Aepinus si a incercat sa explice fenomenele de electricitate si magnetism, in termini de atomi, inconjurate de o “ etera calorica in stare de vibratie”. Cu toate acestea, interesul lui Joule a deviat de la problema financiara la cat de mult lucru ar putea fi extras dintr-o anumita sursa, conducandu-l sa speculeze cu privire la converitbilitatea de energie.
            In 1843 a publicat rezultatele experimentelor care arata ca efectul de incalzire pe care l-a cuantificat on anul 1841 a fost determinat de generarea de caldura in conductor, si nu de transferal la o alta parte a echipamentului.
            Aceasta a fost o provocare directa la teoria calorica, care sustinea ca, caldura nu poate fi nici create nici distrusa. Teoria calorica a dominat in stiinta de cand a fost introdusa de catre Antonie Lavoisier in 1783. Prestigiul lui Lavoisier si succesul practice al teoriei calorice a motorului termic a lui Sadi Carnot de la 1824 au asigurat ca tanarul Joule care lucra afara, fie in mediul academic sau ca inginer, avea un drum dificil inainte.
            Sustinatorii teoriei calorice au subliniat usor simetria efectului Seebeck-Peltier pentru a pretinde ca, caldura si curentul au fost convertibile, cel putin aproximativ, printr-un process reversibil.


                                                          
                                                                       *

In 1847 s-a casatorit cu Amelia Grimes, alaturi de care a format o familie cu 3 copii, Benjamin Arthur, Alice Amelia  iar cel de-al treilea decedand odata cu mama sa in 1854.
            Joule si-a dat ultima suflare pe data de 11 octombrie 1889  la resedinta din Sale si este inmormantat in cimitirul Brooklands. Pe piatra funerara este scris un citat din Evanghelia lui Ioan: “ Trebuie sa continui lucrarile celui care m-a trimis cat timp este zi, cand vine noaptea nimeni nu poate lucra.”
            Casa publica din Wetherspoon din Sale, orasul unde a decedat, este numita dupa el.
           
           











Bibliografie:

  1. http://www.zephyrus.co.uk ( traded din limba engleza );
  2. Wikipedia ( tradus din limba engleza );
  3. http://www.nndb.com
  4. http://www.ipedia.ro
  5. http://www.britannica.com ( tradus din limba engleza );

Biografia lui Galileo Galilei, Referat.



GALILEO GALILEI



            “Galileo Galilei a vazut lumina zilei la 15 februarie 1564 intr-unul din cele mai frumoase orase de pe Arno , Pisa , din provincia Toscana. “El a fost un fizician, matematician, astronom și filosof italian care a jucat un rol important în Revoluția Științifică. „ Originea lui Galileo este aceea a unui intelectual onest , cu stramosi care au jucat un rol de seama in viata publica si administrativa a cetatii lor ;”
            Galileo a fost numit „părintele astronomiei observaționale moderne”, „părintele fizicii moderne”, „părintele științei”, și „părintele științei moderne”. Stephen Hawking a spus că „Galileo, poate mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru nașterea științei moderne.”
            Galileo este și unul dintre primii care au înțeles noțiunea de frecvență a sunetului. Zgâriind o daltă cu diverse viteze, el a făcut legătura între înălțimea sunetului produs și distanța între șanțurile de pe daltă, măsură a lungimii de undă și deci a frecvenței.
            „In 1574 Galileo este luat de catre tatal sau la Florenta , pentru a fi internat intr-un fel de manastire din Vallombrosa , pentru a-si insusi primele notiuni de invatacel care sa-i deschida unele perspective mai sigure si mai rentabile in viata. In linistea adanca a manastirii , el a cunoscut primele adevarate bucurii oferite de multiplele lectii de matematica , geometrie si gramatica .”
            „Nu concepea nimic fara practica si in acest fel isi completa maestrul , pe Aristotel , fara sa-si dea seama , satisfacut numai cu rezultatele mai mult decat evidente la care ajungea.”
„ Intuia ca trebuie spus mai mult;” „ Voia sa descopere ceea ce inaintasii lui indepartati nu vazusera. Simtea ca avea multe de facut in acest domeniu , ca si el , om al vremurilor noi , era inzestrat cu un dar aparte , care ii umplea sufletul de dorinta de a fi util societatii , cel putin intr-o masura egala celorlalti.”
            „ Medicina era prea limitata in studiile ei asupra omului; fizica , tehnica , mecanica , in schimb, ii ofereau, lui, domenii mai intinse de cercetare si de rpelucrare, pentru care se simtea apt intru totul.”
            „ << Aristotel afirma ca viteza unui corp in cadere este deosebita de greutatea sa; aceea unei bucati de plumb este deci mai mare decat aceea a unei bucati de lemn.Nu este adevarat. Gravitatea plumbului si lemnului este identica.>>” citea Galileo intr-un curs al Universitatii din Pisa. Primul gand al lui Galileo a fost sa verifice. Dupa indelugi incercari de clarificare , nici un rezultat. Dupa ceva timp , s-a indreptat spre Pisa , unde cativa muncitori tocmai terminau un monument funerar ,”iar altii fixau uriasul candelabru care in acele clipe oscila lent. Simpla miscare a acestuia ii trezi o intreaga serie de asociatii de fizica mecanica , relative la gravitatie. Galileo s-a gandit atunci la o formulare concreta a celor vazute si gandite : „<< Miscaera candlabrului- deci a oricarui pendul – este rezultatul raportului dintre gravitatie si o forta care i se opune>>. Aceasta ii putea clarifica si dilema care-l framanta cu cateva zile inainte; „ Dar , Galileo a susținut incorect că mișcările pendulului au întotdeauna aceeași durată, independent de amplitudine  .
            „Galileo era socotit drept un <<student rebel>> si deci , evitat; unii profesori mai intelegatori incercau sa-i prezinte argumente care sa-l indeparteze de la primejdioasele lui convingeri;  dar, obiecta Galileo , daca Stagiritul a facut chiar si o singura afirmatie care nu corespundea realitatii , nu poate fi cu adevarat infailibil si deci nu trebuie pretuit ca atare.”

            In cele din urma nimeni nu il mai lua in seama , acest lucru incapatanandu-l. Studiase nenumarate teorii aduse pana la vremea aceea , pana a hotarat ca facultatea din Pisa nu avea sa ii ofere ceea ce isi dorea cu adevarat.
           
            „ Galileo paraseste astfel Pisa dupa patru ani , fara nici o diploma.Revine la Florenta , in sanul familiei , cu deplinul acord al tatalui sau si mai putin al mamei; „ Tanarul , constient de faptul ca nu era in stare sa aduca bani in casa , se gandise chiar si la sinucidere, insa gandul la destinul lui ii readuce increderea de sine. Prin multa munca , Galileo detine un nume important in Florenta , fiind renumit pentru cunostintele sale in matematica si legand pretioase prietenii.
            „ El insusi concretizeaza niste observatii in cateva opuscule , primul in latina: Theoremata circa centrum gravitis solidrum (Studiu asupra centrului de greutate al corpurilor solide) si al doilea in italiana: La bilacetta (Balanta), determinand , in baza cercetarii experioentelor lui Tartagalia si a maestrului acestuia din antichitate , Arhimede , greutate specifica a corpurilor.”
            Galileo capata din ce in ce mai multa popularitate , intrand in gratiile lui Ostilio Ricci, preceptorul ducelui Francesco dei Medici. „ Continua sa consulte zi si noapte zeci de carti de mecanica si sa ajunga, singur, la calcule si mici inventii care trezeau admiratia tuturor.” Acest Fernando dei Medici il admira foarte mult pe Galileo , asigurandu-i o catedra de matematica la Universitatea din Pisa.
            Lipsa neincrederii colegilor sai profesori dar si a elevilor il indeamna sa le demonstreze tuturor ca are dreptate. Realizeaza cu ajutorul putinilor sai elevi care cred in spusele lui un experiment , in fata tuturor curiosilor, reusind astfel sa ii aiba de partea lui.
„Demonstartia se desfasura sub fata unor studenti, profesori si curiosi , chemati cu totii sa aiba confirmarea unei teorii contrare celei vechi de secole.Torul decurse asa cum prevasuze tanarul om de stiinta. S-a verificat atunci intr-adevar legea ca cele doua corpuri au atins solul in aceeasi clipa si ca viteza in cadere crescuse uniform. Tot astfel, stabilise cu o zi inainte aceeasi a cresterii vitezei in cadere, pe plan inclinat de lemn , construit in lungul unei curti, pe jgheabul caruia facuse sa alunece o bila de bronz, experienta realizata tot cu concursul acelorasi studenti, avizi de lucruri noi”
            El a și calculat legea cinematică corectă pentru distanța parcursă în timpul unei accelerări uniforme începând din repaus—și anume, că este proporțională cu pătratul duratei de timp ( d ∝ t 2 ) .În niciunul din cazuri, însă, descoperirile nu erau întru totul originale. Legea pătratului timpului pentru variațiile uniform accelerate erau cunoscute deja lui Nicole Oresme în secolul al XIV-lea.
             Dupa putin timp , tatal lui decedeaza iar el hotaraste de paraseasca definitiv Pisa.
             Un bun prieten al lui Galileo il informeaza pe acesta in legatura cu Universitatea din Padova , ce devine  in scurt timp un basm pentru acesta. Ea recunoastea adevaratele valori ale profesorilor , oferindu-le libertate in tot ceea ce isi propun sa predea elevilor.Consiliul celor Zece a decis ca Galileo ar putea fi un profesor excelent al Universitatii de la Padova, faimoasa pentru optiunile variate pe care tinerii dornici sa invete lucruri noi puteau sa beneficieze dar si pentru nenumaratele burse. „ Venetia la randul ei ii oferea multe satisfactii de ordin stiintific, cultural si artistic; „ . „ Era vorba de un invatamant care facea sa-i creasca lui Galileo faima de om de stiinta modern si de inaintas al unor descoperiri care aveau sa contituie candva un aport serios in mersul inainte al societatii, dar care ii ameliorau si conditiile financiare.”
            Cea mai mare satisfactie a lui Galileo, era dorinta de invatare a studentilor , de a afla mai multe , de a cerceta. „ Atitudinea sobra , caracteristica batranilor maestri,, rigiditatea, aroganta, infatuarea ii erau lui Galileo cu totul straine. Putea fi intrerupt de orice student indraznet sau curios din fire si el profita astfel de ocazie ca sa introduca in lectie o noua paranteza, mai edificatoare si mai semnificativa, spre marea multumirea a tuturor.”
            „Astronomia si mecanica il pasionau in continuare cel mai mult. Gasea pretext de concentrare in tot ce se intampla in jurul sau, in zilele senine, in noptile instelate, ca si intr-un obiect din casa sau de pe strada, care-i atragea in mod deosebit atentia.”
            Galileo prezenta o profunda admiratie fata de Giuseppe Ceredi, inventator a trei tipuri de pompe hidraulice, descrise intr-o carte. Din randurile acestuia, aproape necunoscut , „care cu atat mai mult trebuia sa figureze printre marile genii ale patrimoniului patriei sale, Galilei le cita tinerilor, ca un demn pedagog insuflandu-le un patriotism sincer, nefortat, firesc, unele cuvinte care trebuiau insusite neaparat : << Inventatorii care nu au o cultura stiintifica descopera unele lucruri utile din intamplare, in timp ce oamenii de stiinta isi construiesc inventiile pe baza unor principii universal recunoscute.>>”
            „Nu mica i-a fost insa uimirea cand, revazand acasa insemnarile lui Ceredi, inventa el insusi o pompa hidraulica, folositoare agriculturii. Dupa cateva zile, aceasta prindea o forma concreta, pe baza unor calcule amanuntite, si functiona intocmai asa cum urma sa actioneze pe un ogor adevarat. „
            „<<Am inventat eu, Galileo Galilei- ii scria dupa cateva zile Dogelui Cicogna intr-o entuziasmata scrisoare, solicitandu-i acestuia dreptul de brevet- o masina de scos apa din pamant cu care se pot iriga campurile, foarte usor de manuit, putin costisitoare si foarte simplu de transportat, masina care, cu un singur cal, va face sa tasneasca din douazeci de guri apa in voie. „
            Dar pana sa primeasca aprobare din partea tehnicienilor , masina i-a disparut intr-o noapte. Dupa ceva timp , Galileo incepe sa convietuiasca cu o tanara venetiana , Marina Gamba, cu care da nastere unei fete, Virginia , in 1600, apoi unei alte fete iar in 1606 unui baiat, Vicenzo.
            „Un mecanic , pe nume Antonio Mazzoleni, ii statea in continuu la dispozitie pentru construirea in serie a unui compas geometric-militar, inventat de el si devenit indata instrument pentru calcularea celor mai complicate probleme.” „Era conceput din doua linii metalice paralele de circa 25cm , si largi de 2 cm , fixate pe o forma semicirculara , si avand pe ele insemnate multe cifre si masuri, iar rezultatul final se obtinea in modul cel mai simplu prin alunecarea celor doua linii pe cadranul format din semicerc. Curand el a devenit un instrument indispensabil in toate domeniile , si cu timpul a fost imbogatit atat in ceea ce priveste materialul confectionat, cat si calitatea cifrelor si arta expunerii lor la locul potrivit.”
            La scurt timp el a elaborat lucrarea „ Operatiile compasului geometric si militar”. Lucrarea cuprinde unele capitole ca: „ extragerea radacinii patrate cu ajutorul liniilor compasului; modul in care doua armate pot sta fata in fata sau dispuse in flancuri inegale; explicarea liniilor tetragonice si a liniilor stereometrice; diverse moduri in care se poate masura un spatiu cu vederea;                                                                                          
           
            Dar tot aceasta este si perioada cand Galileo descopera volumul lui Copernic intitulat „ De revolutionibus”. Copernic era preocupat de studiul matematicii , medicinei , astronomiei si stiintelor juridice , fiindu-i foarte cunoscute teoriile antice ale lui Pitagora si Ptolomeu, elaborandu-si propria teorie. Rezultatul cercetarilor pe care le-a continuat pana la sfarsitul vietii l-a concretizat in volumul mentionat, cu care si-a lansat conceptia heliocentrica.
            „ Galileo cunostea temeinic sistemul ptolemaic, geocentric, comform caruia Pamantul sta imobil, in centrul Universului, iar in jurul lui se rotesc Luna , Soarele stelele si toate celelalte planete. El cercetase cu atentia cuvenita si teoriile lui Pitagora si Aristarh. Cel dintai Pitagora, filosof grec din Samos , decretase nu numai ca numarul este esenta tuturor lucrurilor sau ca matematica este o stiinta si ca ratiunea conduce intreg universul, dar anticipase si ipoteza heliocentrica, abordata mai apoi de Aristarh, matematician si astronom din secolul al II-lea.”
            Copernic relua aceste teorii, teoria lui fiind mai plauzibila decat aceea a lui Ptolomeu si Aristotel. „ El indraznea sa combata pe invatatii in care Biserica isi gasise pe cei mai solizi sustinatori.” Galileo considera inca de la inceput rationamentele lui Copernic convingatoare in totalitate. „ Una din dovezi:  desi pamantul este rotund ca o minge, de pe el nu se desprinde nimic, nici apele, nici oamenii, deoarece, miscandu-se in gol, pana si stratul de aer care-l inconjoara ramane atasat de el.”
            Inca din perioada de la Pisa , Galileo incepuse sa se indeparteze treptat de Aristotel. Il avertizase mai ales o lucrare a matematicianului italian : Benedetti „ Diversarum speculationum mathematicarum et physicarum liber” (Carte despre unele speculatii matematice si fizice), care combatea din punct de vedere mecanic, demonstratia aristotelica contrara miscarii anuale a pamantului, teorie reluata si de Galileo insusi in brosura De motu (Despre miscare).”
            Aflat la Padova, el primeste studiul fostului sau profesor de la Pisa , intitulat De comparatione Platonis et Aristotelis (Despre o comparatie intre Platon si Aristotel), din care reiesea ca pamantul este plat „<<Pentru ca oriunde s-ar afla, oamenii zaresc acelasi cer si aceleasi stele.”
            Insa Galileo respinse aceasta ipoteza , declarandu-se un adept al lui Pitagora si Copernic. „<< Marturisindu-va toata sinceritatea, desi sunt cucerit de rationamentul dumneavoastra, am constatat cu durere ca dumneavoastra combateti hotarat teoriile lui Pitagora si Copernic in legatura cu miscarea pamantului si cu pozitia sa. In ceea ce ma priveste, eu scot aceasta conceptie mult mai verosimila decat aceea a lui Aristotel si Ptolomeu”.
            In 1609 Galileo afla despre inventia „ unui flamand „ , un instrument prin care obiectele de la distanta erau mult mai apropiate. Se pare ca Galileo ar fi avut mai tarziu in maini un asemenea exemplar. Imediat dupa , a fost dornic sa conceapa unul asemanator , bazat pe principii identice dar cu notiunile fizice proprii. Dupa aceasta reusita a fost stapan pe teoria fizica a refractiei
            „<<Neprecupetind nici cheltuieli, nici oboseala am ajuns sa-mi fauresc un instrument excelent, in asa fel incat obiectele privite cu el pareau cam de o mie de ori mai mari si mult mai apropiate decat apareau printr-o privire naturala.>>”
            Galileo s-a chinuit foarte mult sa isi insuseasca aceasta inventie, daca nu in intregime , in mare parte. A studiat prinn suprapunerea unei lentile concave si a uneia convexe de cea mai buna calitate instrumentul , de ordin matematic, fizic , mecanic si desigur, tehnic.
            „ O noua victorie repurtata deci impotriva lui Aristotel si a peripateticienilor; stiinta oprita in loc odata cu ei, cu vreo douazeci de secole in urma, putea acum sa o porneasca mai departe; odata cu ea va pasi pe acelasi drum si omenirea , care, in sfarsit, isi avea deschise inainte toate portile, terestre si spatiale.”
            Acum luneta devenise un adevarat telescop, Galileo petrecandu-si zilele si noptile studiind cerul cat era senin, nemaivazut atat de aproape de altcineva pana atunci.
            „ O prima mare surpriza i-a oferit-o luna; ea nu avea suprafata plana, asa cum stiuse pana atunci, ci arata prin telescop o multime de cratere si lanturi de munti cu parti luminate si cu parti umbrite. Calea Laptelui nu era pur si simplu o negura, ci o masa de miriade de stele care-si treceau orbitoarea lumina de la una la alta.”
            Tot ce a descoperit dintr-o data a contituit un impact uimitor, el era singurul om de pana atunci ce vazuse indeaproape o parte a universului. Toate celelalte stele, planete ii dadeau certitudinea ca si pamantul este ca ele, rotund.
            „In ceasurile de noapte , Galileo a mai observat ca cerul descris de peripaticienii lui Aristotel, nu avea numai 1022 de stele , ci o infinitate ; „ „ Dar el , in noaptea de 7 ianuarie 1610 a facut o descoperire senzationala: in apropierea planetei Jupiter, trei stele abia vizibile, ii asteptau parca dialogul, si poate ca chair ii pregateau si o joaca; daca in prima noapte, ele erau trei, in noptile urmatoare erau numai doua si alte pozitii; explicatia a gasit-o singur: in realitate erau trei, dar in anumite momente una devenea invizibila pentru ca se afla in spatele planetei Jupiter, iar a treia parea mai luminoasa, pentru ca primea stralucirea aceleiasi planete; surpriza continua insa, fiindca in una din noptile urmatoare i-a aparut o a patra; pozitia tuturor era cu totul instabila si tot astfel si spectrul.”
                       
            Descoperise chiar si felul in care putea masura distantele interstelare. Totul se afla in mana lui , insa nu putea accepta ca restul lumii sa traiasca in minciuna. A trimis scrisori catre toti prietenii lui de renume, care au fost foarte entuziasmati la auzul vestii, toti fiind dornici sa vada acest „magic” telescop.
            Era din ce in ce mai motivat sa afle mai mult. Insa marile sale descoperiri a stranit multa invidie in randul colegilor si al altor fizicieni. Multi erau de parere ca stelele vazute in jurul lui Jupiter ar fi cauzate de iluziile optice ale instrumentului, si ca ar fi plin de erori periculoase pentru religie.
            Galileo era sigur ca adevarul avea sa iasa la lumina, singurul lucru pe care l-a facut, a fost sa astepte calmarea spiritelor. Asa a si fost, stelele fiind observate si de profani.
            Chiar in anul aparitiei lucrarii, un Decret al Toscanei il numea pe Galileo Galilei „ Matematician si Filosof onorific al Marelui Duce de Toscana” si „ Matematician onorific al Universitatii din Pisa”. Galileo se muta inapoi in Florenta , aducandu-le pe fiicele sale cu el.
            Nu dupa mult timp, el descopera planeta Saturn, despre care deduce ca este cea mai indepartata planeta de la Soare , caci telescopul lui nu era indeajuns de performant pentru ca surprinde Uranus, Neptun sau Pluto.
            Printr-o scrisoare catre Giuliano dei Medici comunica : „<< Am observat ca Saturn nu este o singura stea, ci e format dintr-un grup de trei stele care par ca se ating; intre ele sunt cu totul nemiscatesi stau in pozitia aceasta : oOo ; cea din mijloc este mult mai mare decat cele din parti.>>”.
            Imediat dupa aceste observatii, Galileo deduce ca Mercur si toate celelalte planete se invart in jurul Soarelui.
            „Cu aceasta declaratie, Galileo se demonstreaza in mod categoric un adept al sistemului heliocentric copernican, amintindu-i in acelasi timp si de pitagoricieni, la care s-a referit mai des.”
            Faptul ca Pamantul se roteste in jurul Soarelui era o observatie evidenta, deoarece toate celelalte planete se roteau , fara indoiala.Printr-o scrisoare catre Giuliano , Galileo descrie fazele planetei Venus;
            In urmatoarea luna, comunica prietenului sau Paolo Sarpi, aceleasi observatii cu o noua concluzie: „ Putem trage concluzia ca toate celelalte planete primesc lumina de la Soare, ele fiind in realitate intunecate.”
            „<<Vicisti Galilaee!>>” (Ai biruit, Galileo!) , ii confirma Kepler acestuia , inainte de a cu proprii ochi prin renumitul telescop. Insa nu toata lumea era de aceeasi parere , majoritatea crezand ca toate lucrurile spuse de Galileo sunt minciuni , inventii , nascociri. El observa petele solare , imediat dupa , incepand discuitiile intre Galileo astronomul si Biserica.
                   
            În 1612, după ce a determinat perioadele orbitale ale sateliților lui Jupiter, Galileo a propus că, date fiind suficiente informații despre orbitele lor, acestea pot fi folosite drept ceas universal, care poate fi folosit pentru determinarea longitudinii.     
            A lucrat la această problemă din când în când în restul vieții sale; dar problemele practice erau grave. Metoda a fost aplicată prima oară cu succes de Giovanni Cassini în 1681 și a fost utilizată pe larg în studii geografice terestre; această metodă, de exemplu, a fost utilizată și de Lewis și Clark. Pentru navigația pe mare, unde observațiile telescopice delicate erau mai dificile, problema longitudinii a impus în cele din urmă un cronometru marin portabil, cum a fost cel al lui John Harrison.
În 1638 Galileo a descris o metodă experimentală de măsurare a vitezei luminii aranjând ca doi observatori, fiecare având felinare cu obloane, să se urmărească unul pe celălalt de la o anumită distanță.
            Primul observator deschide obloanele felinarului său și al doilea, la vederea luminii, deschide imediat obloanele felinarului său. Timpul dintre deschiderea obloanelor primului felinar și observarea luminii celui de-al doilea indică timpul parcurs de lumină dus-întors între cei doi observatori. Galileo a arătat că atunci când a încercat aceasta pe distanțe mai mici de o milă, nu a reușit să determine dacă lumina apare instantaneu.
           În 1638 Galileo a descris o metodă experimentală de măsurare a vitezei luminii aranjând ca doi observatori, fiecare având felinare cu obloane, să se urmărească unul pe celălalt de la o anumită distanță. Primul observator deschide obloanele felinarului său și al doilea, la vederea luminii, deschide imediat obloanele felinarului său. Timpul dintre deschiderea obloanelor primului felinar și observarea luminii celui de-al doilea indică timpul parcurs de lumină dus-întors între cei doi observatori. Galileo a arătat că atunci când a încercat aceasta pe distanțe mai mici de o milă, nu a reușit să determine dacă lumina apare instantaneu.
                        Galileo a prezentat o teorie fizică ce și-a propus să explice mareele, pe baza mișcării Pământului. Dacă ar fi fost corectă, această teorie ar fi fost un argument puternic pentru realitatea mișcării Pământului. De fapt, titlul original al cărții o descria ca un dialog despre maree; referirile la maree au fost eliminate prin ordinul Inchiziției. Teoria sa a dat primele informații despre importanța formei fundului oceanic pentru dimensiunea și temporizarea mareelor, aceasta observatie fiind absolut corecta.
            Ca explicație privind cauza mareelor, însă, teoria sa era departe de realitate. Bunul sau prieten  Kepler și alții au asociat în mod corect Luna cu o influență asupra mareelor, pe baza datelor empirice; o teorie fizică completă a mareelor a fost disponibilă, însă, doar după Newton.
            Galileo a avansat principiul de bază al relativității, acela că legile fizicii sunt aceleași în orice sistem în mișcare rectilinie uniformă, indiferent de viteza sau direcția sa. Deci, nu există mișcare absolută și nici repaus absolut. Acest principiu a furnizat contextul de bază al legilor mișcării ale lui Newton și joacă un rol central în teoria relativității restrânse a lui Einstein.
            Papa insusi a pornit o intreaga actiune impotriva lui , „ indignat de faptul ca din carte reiesea limpede defaimarea doctrinei aristotelice si deci a conceptiei catolice si a Parintilor Bisericii”.
            Galileo a fost obligat sa stea doua luni in Roma , in asteptarea verdictului judecatoresc. „Tactica Sfantului Oficiu era ucigatoare” , primul Decret datat pe data de 26 februarie 1616 intrezicandu-i lui Galileo orice forma de expunere a teoriei copernicane , care de fapt nu a existat, pentru ca in anul acela nu fusese conceput. „ El a fost scos la iveala numai cu aceasta ocazie , pretext pentru o culpabilitate categorica a lui Galileo.”
            Biserica catolică a condamnat heliocentrismul ca fiind „fals și contrar Scripturii”. ar Galileo a fost avertizat să abandoneze susținerea sa—ceea ce a promis să facă. După ce, mai târziu, și-a apărat din nou părerile în celebra sa lucrare, Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii, publicată în 1632, a fost judecat de Inchiziție, găsit „vehement suspect de erezie”, forțat să retracteze și și-a petrecut restul vieții în arest la domiciliu.
            În acest ultim an, orb complet, el a proiectat un regulator pentru un ceas cu pendul. Primul ceas cu pendul complet operațional a fost realizat de Christiaan Huygens în anii 1650. Galilei a creat schițe ale diverselor invenții, cum ar fi o combinație dintre o lumânare și o oglindă pentru a reflecta lumina într-o clădire, un culegător automat de roșii, un pieptene de buzunar care funcționa și ca tacâm, și ceea ce pare a fi un pix cu bilă.

                                            


-Surse :
1) Dialog cu planetele – de George Lazarescu
2) Wikipedia.org
3) Galileo.rice.edu ( traducere din limba engleza)