GALILEO
GALILEI
“Galileo Galilei a vazut lumina
zilei la 15 februarie 1564 intr-unul din cele mai frumoase orase de pe Arno ,
Pisa , din provincia Toscana. “El a fost un fizician, matematician,
astronom
și filosof italian care a
jucat un rol important în
Revoluția
Științifică. „ Originea lui Galileo este aceea a
unui intelectual onest , cu stramosi care au jucat un rol de seama in viata
publica si administrativa a cetatii lor ;”
Galileo a
fost numit „părintele astronomiei observa
ționale
moderne”, „părintele
fizicii moderne”,
„părintele
științei”,
și
„părintele
știin
ței moderne”.
Stephen Hawking a spus că „Galileo, poate
mai mult decât orice altă persoană, a fost responsabil pentru na
șterea
știin
ței moderne.”
Galileo
este și unul dintre primii care au înțeles noțiunea
de frecvență a sunetului. Zgâriind o
daltă cu diverse viteze, el a făcut legătura între înălțimea sunetului produs și
distanța între șanțurile de pe daltă,
măsură a lungimii de undă și deci a
frecvenței.
„In 1574
Galileo este luat de catre tatal sau la Florenta , pentru a fi internat intr-un fel de
manastire din Vallombrosa , pentru a-si insusi primele notiuni de invatacel
care sa-i deschida unele perspective mai sigure si mai rentabile in viata. In
linistea adanca a manastirii , el a cunoscut primele adevarate bucurii oferite
de multiplele lectii de matematica , geometrie si gramatica .”
„Nu concepea nimic fara practica si
in acest fel isi completa maestrul , pe Aristotel , fara sa-si dea seama ,
satisfacut numai cu rezultatele mai mult decat evidente la care ajungea.”
„ Intuia ca trebuie spus mai mult;” „ Voia sa descopere ceea
ce inaintasii lui indepartati nu vazusera. Simtea ca avea multe de facut in
acest domeniu , ca si el , om al vremurilor noi , era inzestrat cu un dar
aparte , care ii umplea sufletul de dorinta de a fi util societatii , cel putin
intr-o masura egala celorlalti.”
„ Medicina
era prea limitata in studiile ei asupra omului; fizica , tehnica , mecanica ,
in schimb, ii ofereau, lui, domenii mai intinse de cercetare si de rpelucrare,
pentru care se simtea apt intru totul.”
„ <<
Aristotel afirma ca viteza unui corp in cadere este deosebita de greutatea sa;
aceea unei bucati de plumb este deci mai mare decat aceea a unei bucati de
lemn.Nu este adevarat. Gravitatea plumbului si lemnului este identica.>>”
citea Galileo intr-un curs al Universitatii din Pisa. Primul gand al lui
Galileo a fost sa verifice. Dupa indelugi incercari de clarificare , nici un
rezultat. Dupa ceva timp , s-a indreptat spre Pisa , unde cativa muncitori
tocmai terminau un monument funerar ,”iar altii fixau uriasul candelabru care
in acele clipe oscila lent. Simpla miscare a acestuia ii trezi o intreaga serie
de asociatii de fizica mecanica , relative la gravitatie. Galileo s-a gandit
atunci la o formulare concreta a celor vazute si gandite : „<< Miscaera
candlabrului- deci a oricarui pendul – este rezultatul raportului dintre
gravitatie si o forta care i se opune>>. Aceasta ii putea clarifica si
dilema care-l framanta cu cateva zile inainte; „ Dar , Galileo a sus
ținut incorect că mi
șcările pendulului au întotdeauna aceea
și durată, independent de
amplitudine .
„Galileo
era socotit drept un <<student rebel>> si deci , evitat; unii profesori
mai intelegatori incercau sa-i prezinte argumente care sa-l indeparteze de la
primejdioasele lui convingeri; dar,
obiecta Galileo , daca Stagiritul a facut chiar si o singura afirmatie care nu
corespundea realitatii , nu poate fi cu adevarat infailibil si deci nu trebuie
pretuit ca atare.”
In cele
din urma nimeni nu il mai lua in seama , acest lucru incapatanandu-l. Studiase
nenumarate teorii aduse pana la vremea aceea , pana a hotarat ca facultatea din
Pisa nu avea sa ii ofere ceea ce isi dorea cu adevarat.
„ Galileo
paraseste astfel Pisa dupa patru ani , fara nici o diploma.Revine la Florenta , in sanul
familiei , cu deplinul acord al tatalui sau si mai putin al mamei; „ Tanarul ,
constient de faptul ca nu era in stare sa aduca bani in casa , se gandise chiar
si la sinucidere, insa gandul la destinul lui ii readuce increderea de sine.
Prin multa munca , Galileo detine un nume important in Florenta , fiind renumit
pentru cunostintele sale in matematica si legand pretioase prietenii.
„ El insusi
concretizeaza niste observatii in cateva opuscule , primul in latina:
Theoremata circa centrum gravitis solidrum (Studiu asupra centrului de greutate
al corpurilor solide) si al doilea in italiana: La bilacetta (Balanta),
determinand , in baza cercetarii experioentelor lui Tartagalia si a maestrului
acestuia din antichitate , Arhimede , greutate specifica a corpurilor.”
Galileo
capata din ce in ce mai multa popularitate , intrand in gratiile lui Ostilio
Ricci, preceptorul ducelui Francesco dei Medici. „ Continua sa consulte zi si
noapte zeci de carti de mecanica si sa ajunga, singur, la calcule si mici
inventii care trezeau admiratia tuturor.” Acest Fernando dei Medici il admira
foarte mult pe Galileo , asigurandu-i o catedra de matematica la Universitatea din
Pisa.
Lipsa
neincrederii colegilor sai profesori dar si a elevilor il indeamna sa le
demonstreze tuturor ca are dreptate. Realizeaza cu ajutorul putinilor sai elevi
care cred in spusele lui un experiment , in fata tuturor curiosilor, reusind
astfel sa ii aiba de partea lui.
„Demonstartia se desfasura sub fata unor studenti, profesori
si curiosi , chemati cu totii sa aiba confirmarea unei teorii contrare celei
vechi de secole.Torul decurse asa cum prevasuze tanarul om de stiinta. S-a
verificat atunci intr-adevar legea ca cele doua corpuri au atins solul in
aceeasi clipa si ca viteza in cadere crescuse uniform. Tot astfel, stabilise cu
o zi inainte aceeasi a cresterii vitezei in cadere, pe plan inclinat de lemn ,
construit in lungul unei curti, pe jgheabul caruia facuse sa alunece o bila de
bronz, experienta realizata tot cu concursul acelorasi studenti, avizi de
lucruri noi”
El a
și calculat legea cinematică corectă pentru
distan
ța parcursă în timpul unei
accelerări uniforme începând din repaus—
și
anume, că este propor
țională cu
pătratul duratei de timp (
d ∝
t 2 )
.În niciunul din cazuri, însă, descoperirile nu erau întru totul originale.
Legea pătratului timpului pentru varia
țiile
uniform accelerate erau cunoscute deja lui
Nicole Oresme în secolul al XIV-lea.
Dupa putin timp , tatal lui decedeaza iar el
hotaraste de paraseasca definitiv Pisa.
Un bun prieten al lui Galileo il informeaza pe
acesta in legatura cu Universitatea din Padova , ce devine in scurt timp un basm pentru acesta. Ea
recunoastea adevaratele valori ale profesorilor , oferindu-le libertate in tot
ceea ce isi propun sa predea elevilor.Consiliul celor Zece a decis ca Galileo
ar putea fi un profesor excelent al Universitatii de la Padova, faimoasa pentru
optiunile variate pe care tinerii dornici sa invete lucruri noi puteau sa
beneficieze dar si pentru nenumaratele burse. „ Venetia la randul ei ii oferea
multe satisfactii de ordin stiintific, cultural si artistic; „ . „ Era vorba de
un invatamant care facea sa-i creasca lui Galileo faima de om de stiinta modern
si de inaintas al unor descoperiri care aveau sa contituie candva un aport
serios in mersul inainte al societatii, dar care ii ameliorau si conditiile
financiare.”
Cea mai
mare satisfactie a lui Galileo, era dorinta de invatare a studentilor , de a
afla mai multe , de a cerceta. „ Atitudinea sobra , caracteristica batranilor
maestri,, rigiditatea, aroganta, infatuarea ii erau lui Galileo cu totul
straine. Putea fi intrerupt de orice student indraznet sau curios din fire si
el profita astfel de ocazie ca sa introduca in lectie o noua paranteza, mai
edificatoare si mai semnificativa, spre marea multumirea a tuturor.”
„Astronomia
si mecanica il pasionau in continuare cel mai mult. Gasea pretext de
concentrare in tot ce se intampla in jurul sau, in zilele senine, in noptile
instelate, ca si intr-un obiect din casa sau de pe strada, care-i atragea in
mod deosebit atentia.”
Galileo
prezenta o profunda admiratie fata de Giuseppe Ceredi, inventator a trei tipuri
de pompe hidraulice, descrise intr-o carte. Din randurile acestuia, aproape
necunoscut , „care cu atat mai mult trebuia sa figureze printre marile genii
ale patrimoniului patriei sale, Galilei le cita tinerilor, ca un demn pedagog
insuflandu-le un patriotism sincer, nefortat, firesc, unele cuvinte care
trebuiau insusite neaparat : << Inventatorii care nu au o cultura stiintifica
descopera unele lucruri utile din intamplare, in timp ce oamenii de stiinta isi
construiesc inventiile pe baza unor principii universal recunoscute.>>”
„Nu mica
i-a fost insa uimirea cand, revazand acasa insemnarile lui Ceredi, inventa el
insusi o pompa hidraulica, folositoare agriculturii. Dupa cateva zile, aceasta
prindea o forma concreta, pe baza unor calcule amanuntite, si functiona
intocmai asa cum urma sa actioneze pe un ogor adevarat. „
„<<Am
inventat eu, Galileo Galilei- ii scria dupa cateva zile Dogelui Cicogna intr-o
entuziasmata scrisoare, solicitandu-i acestuia dreptul de brevet- o masina de
scos apa din pamant cu care se pot iriga campurile, foarte usor de manuit,
putin costisitoare si foarte simplu de transportat, masina care, cu un singur
cal, va face sa tasneasca din douazeci de guri apa in voie. „
Dar pana sa
primeasca aprobare din partea tehnicienilor , masina i-a disparut intr-o
noapte. Dupa ceva timp , Galileo incepe sa convietuiasca cu o tanara venetiana
, Marina Gamba, cu care da nastere unei fete, Virginia , in 1600, apoi unei
alte fete iar in 1606 unui baiat, Vicenzo.
„Un mecanic
, pe nume Antonio Mazzoleni, ii statea in continuu la dispozitie pentru
construirea in serie a unui compas geometric-militar, inventat de el si devenit
indata instrument pentru calcularea celor mai complicate probleme.” „Era
conceput din doua linii metalice paralele de circa 25cm , si largi de 2 cm , fixate pe o forma
semicirculara , si avand pe ele insemnate multe cifre si masuri, iar rezultatul
final se obtinea in modul cel mai simplu prin alunecarea celor doua linii pe
cadranul format din semicerc. Curand el a devenit un instrument indispensabil
in toate domeniile , si cu timpul a fost imbogatit atat in ceea ce priveste
materialul confectionat, cat si calitatea cifrelor si arta expunerii lor la
locul potrivit.”
La scurt
timp el a elaborat lucrarea „ Operatiile compasului geometric si militar”.
Lucrarea cuprinde unele capitole ca: „ extragerea radacinii patrate cu ajutorul
liniilor compasului; modul in care doua armate pot sta fata in fata sau dispuse
in flancuri inegale; explicarea liniilor tetragonice si a liniilor
stereometrice; diverse moduri in care se poate masura un spatiu cu vederea;
Dar tot
aceasta este si perioada cand Galileo descopera volumul lui Copernic intitulat
„ De revolutionibus”. Copernic era preocupat de studiul matematicii , medicinei
, astronomiei si stiintelor juridice , fiindu-i foarte cunoscute teoriile
antice ale lui Pitagora si Ptolomeu, elaborandu-si propria teorie. Rezultatul
cercetarilor pe care le-a continuat pana la sfarsitul vietii l-a concretizat in
volumul mentionat, cu care si-a lansat conceptia heliocentrica.
„ Galileo
cunostea temeinic sistemul ptolemaic, geocentric, comform caruia Pamantul sta
imobil, in centrul Universului, iar in jurul lui se rotesc Luna , Soarele
stelele si toate celelalte planete. El cercetase cu atentia cuvenita si
teoriile lui Pitagora si Aristarh. Cel dintai Pitagora, filosof grec din Samos
, decretase nu numai ca numarul este esenta tuturor lucrurilor sau ca
matematica este o stiinta si ca ratiunea conduce intreg universul, dar
anticipase si ipoteza heliocentrica, abordata mai apoi de Aristarh, matematician
si astronom din secolul al II-lea.”
Copernic
relua aceste teorii, teoria lui fiind mai plauzibila decat aceea a lui Ptolomeu
si Aristotel. „ El indraznea sa combata pe invatatii in care Biserica isi
gasise pe cei mai solizi sustinatori.” Galileo considera inca de la inceput
rationamentele lui Copernic convingatoare in totalitate. „ Una din dovezi: desi pamantul este rotund ca o minge, de pe
el nu se desprinde nimic, nici apele, nici oamenii, deoarece, miscandu-se in
gol, pana si stratul de aer care-l inconjoara ramane atasat de el.”
Inca din
perioada de la Pisa
, Galileo incepuse sa se indeparteze treptat de Aristotel. Il avertizase mai
ales o lucrare a matematicianului italian : Benedetti „ Diversarum
speculationum mathematicarum et physicarum liber” (Carte despre unele
speculatii matematice si fizice), care combatea din punct de vedere mecanic,
demonstratia aristotelica contrara miscarii anuale a pamantului, teorie reluata
si de Galileo insusi in brosura De motu (Despre miscare).”
Aflat la Padova, el primeste studiul
fostului sau profesor de la Pisa
, intitulat De comparatione Platonis et Aristotelis (Despre o comparatie intre
Platon si Aristotel), din care reiesea ca pamantul este plat „<<Pentru ca
oriunde s-ar afla, oamenii zaresc acelasi cer si aceleasi stele.”
Insa
Galileo respinse aceasta ipoteza , declarandu-se un adept al lui Pitagora si
Copernic. „<< Marturisindu-va toata sinceritatea, desi sunt cucerit de
rationamentul dumneavoastra, am constatat cu durere ca dumneavoastra combateti
hotarat teoriile lui Pitagora si Copernic in legatura cu miscarea pamantului si
cu pozitia sa. In ceea ce ma priveste, eu scot aceasta conceptie mult mai
verosimila decat aceea a lui Aristotel si Ptolomeu”.
In 1609
Galileo afla despre inventia „ unui flamand „ , un instrument prin care
obiectele de la distanta erau mult mai apropiate. Se pare ca Galileo ar fi avut
mai tarziu in maini un asemenea exemplar. Imediat dupa , a fost dornic sa
conceapa unul asemanator , bazat pe principii identice dar cu notiunile fizice
proprii. Dupa aceasta reusita a fost stapan pe teoria fizica a refractiei
„<<Neprecupetind
nici cheltuieli, nici oboseala am ajuns sa-mi fauresc un instrument excelent,
in asa fel incat obiectele privite cu el pareau cam de o mie de ori mai mari si
mult mai apropiate decat apareau printr-o privire naturala.>>”
Galileo s-a
chinuit foarte mult sa isi insuseasca aceasta inventie, daca nu in intregime ,
in mare parte. A studiat prinn suprapunerea unei lentile concave si a uneia
convexe de cea mai buna calitate instrumentul , de ordin matematic, fizic ,
mecanic si desigur, tehnic.
„ O noua
victorie repurtata deci impotriva lui Aristotel si a peripateticienilor;
stiinta oprita in loc odata cu ei, cu vreo douazeci de secole in urma, putea
acum sa o porneasca mai departe; odata cu ea va pasi pe acelasi drum si
omenirea , care, in sfarsit, isi avea deschise inainte toate portile, terestre
si spatiale.”
Acum luneta
devenise un adevarat telescop, Galileo petrecandu-si zilele si noptile studiind
cerul cat era senin, nemaivazut atat de aproape de altcineva pana atunci.
„ O prima
mare surpriza i-a oferit-o luna; ea nu avea suprafata plana, asa cum stiuse
pana atunci, ci arata prin telescop o multime de cratere si lanturi de munti cu
parti luminate si cu parti umbrite. Calea Laptelui nu era pur si simplu o
negura, ci o masa de miriade de stele care-si treceau orbitoarea lumina de la
una la alta.”
Tot ce a
descoperit dintr-o data a contituit un impact uimitor, el era singurul om de
pana atunci ce vazuse indeaproape o parte a universului. Toate celelalte stele,
planete ii dadeau certitudinea ca si pamantul este ca ele, rotund.
„In
ceasurile de noapte , Galileo a mai observat ca cerul descris de peripaticienii
lui Aristotel, nu avea numai 1022 de stele , ci o infinitate ; „ „ Dar el , in
noaptea de 7 ianuarie 1610 a
facut o descoperire senzationala: in apropierea planetei Jupiter, trei stele
abia vizibile, ii asteptau parca dialogul, si poate ca chair ii pregateau si o
joaca; daca in prima noapte, ele erau trei, in noptile urmatoare erau numai
doua si alte pozitii; explicatia a gasit-o singur: in realitate erau trei, dar
in anumite momente una devenea invizibila pentru ca se afla in spatele planetei
Jupiter, iar a treia parea mai luminoasa, pentru ca primea stralucirea
aceleiasi planete; surpriza continua insa, fiindca in una din noptile urmatoare
i-a aparut o a patra; pozitia tuturor era cu totul instabila si tot astfel si
spectrul.”
Descoperise
chiar si felul in care putea masura distantele interstelare. Totul se afla in
mana lui , insa nu putea accepta ca restul lumii sa traiasca in minciuna. A
trimis scrisori catre toti prietenii lui de renume, care au fost foarte
entuziasmati la auzul vestii, toti fiind dornici sa vada acest „magic”
telescop.
Era din ce
in ce mai motivat sa afle mai mult. Insa marile sale descoperiri a stranit
multa invidie in randul colegilor si al altor fizicieni. Multi erau de parere
ca stelele vazute in jurul lui Jupiter ar fi cauzate de iluziile optice ale
instrumentului, si ca ar fi plin de erori periculoase pentru religie.
Galileo era
sigur ca adevarul avea sa iasa la lumina, singurul lucru pe care l-a facut, a
fost sa astepte calmarea spiritelor. Asa a si fost, stelele fiind observate si
de profani.
Chiar in
anul aparitiei lucrarii, un Decret al Toscanei il numea pe Galileo Galilei „
Matematician si Filosof onorific al Marelui Duce de Toscana” si „ Matematician
onorific al Universitatii din Pisa”. Galileo se muta inapoi in Florenta ,
aducandu-le pe fiicele sale cu el.
Nu dupa
mult timp, el descopera planeta Saturn, despre care deduce ca este cea mai
indepartata planeta de la Soare
, caci telescopul lui nu era indeajuns de performant pentru ca surprinde
Uranus, Neptun sau Pluto.
Printr-o
scrisoare catre Giuliano dei Medici comunica : „<< Am observat ca Saturn
nu este o singura stea, ci e format dintr-un grup de trei stele care par ca se
ating; intre ele sunt cu totul nemiscatesi stau in pozitia aceasta : oOo ; cea
din mijloc este mult mai mare decat cele din parti.>>”.
Imediat
dupa aceste observatii, Galileo deduce ca Mercur si toate celelalte planete se
invart in jurul Soarelui.
„Cu aceasta
declaratie, Galileo se demonstreaza in mod categoric un adept al sistemului
heliocentric copernican, amintindu-i in acelasi timp si de pitagoricieni, la
care s-a referit mai des.”
Faptul ca
Pamantul se roteste in jurul Soarelui era o observatie evidenta, deoarece toate
celelalte planete se roteau , fara indoiala.Printr-o scrisoare catre Giuliano ,
Galileo descrie fazele planetei Venus;
In
urmatoarea luna, comunica prietenului sau Paolo Sarpi, aceleasi observatii cu o
noua concluzie: „ Putem trage concluzia ca toate celelalte planete primesc
lumina de la Soare,
ele fiind in realitate intunecate.”
„<<Vicisti
Galilaee!>>” (Ai biruit, Galileo!) , ii confirma Kepler acestuia ,
inainte de a cu proprii ochi prin renumitul telescop. Insa nu toata lumea era
de aceeasi parere , majoritatea crezand ca toate lucrurile spuse de Galileo
sunt minciuni , inventii , nascociri. El observa petele solare , imediat dupa ,
incepand discuitiile intre Galileo astronomul si Biserica.
În 1612,
după ce a determinat perioadele orbitale ale sateliților lui Jupiter, Galileo a propus că, date fiind suficiente
informații despre orbitele lor, acestea
pot fi folosite drept ceas universal, care poate fi folosit pentru determinarea
longitudinii.
A lucrat la
această problemă din când în când în restul vie
ții
sale; dar problemele practice erau grave. Metoda a fost aplicată prima oară cu
succes de Giovanni Cassini în 1681
și a
fost utilizată pe larg în studii geografice terestre; această metodă, de
exemplu, a fost utilizată
și de
Lewis și Clark.
Pentru naviga
ția pe mare, unde observa
țiile telescopice delicate erau mai dificile,
problema longitudinii a impus în cele din urmă un
cronometru marin portabil,
cum a fost cel al lui
John Harrison.
În 1638 Galileo a descris o metodă experimentală de măsurare
a
vitezei
luminii aranjând ca doi observatori, fiecare având felinare cu
obloane, să se urmărească unul pe celălalt de la o anumită distan
ță.
Primul
observator deschide obloanele felinarului său și
al doilea, la vederea luminii, deschide imediat obloanele felinarului său.
Timpul dintre deschiderea obloanelor primului felinar și observarea luminii celui de-al doilea indică timpul parcurs
de lumină dus-întors între cei doi observatori. Galileo a arătat că atunci când
a încercat aceasta pe distanțe mai mici
de o milă, nu a reușit să determine
dacă lumina apare instantaneu.
În 1638 Galileo a descris o metodă
experimentală de măsurare a
vitezei
luminii aranjând ca doi observatori, fiecare având felinare cu
obloane, să se urmărească unul pe celălalt de la o anumită distan
ță. Primul observator deschide obloanele
felinarului său
și al doilea, la
vederea luminii, deschide imediat obloanele felinarului său. Timpul dintre
deschiderea obloanelor primului felinar
și
observarea luminii celui de-al doilea indică timpul parcurs de lumină
dus-întors între cei doi observatori. Galileo a arătat că atunci când a
încercat aceasta pe distan
țe mai mici
de o milă, nu a reu
șit să determine
dacă lumina apare instantaneu.
Galileo a prezentat o teorie fizică
ce
și-a propus să explice
mareele, pe baza mi
șcării Pământului. Dacă ar fi fost corectă,
această teorie ar fi fost un argument puternic pentru realitatea mi
șcării Pământului. De fapt, titlul original
al căr
ții o descria ca un dialog despre
maree; referirile la maree au fost eliminate prin ordinul Inchizi
ției. Teoria sa a dat primele informa
ții despre importan
ța formei fundului oceanic pentru dimensiunea
și temporizarea mareelor, aceasta observatie
fiind absolut corecta.
Ca explicație privind cauza mareelor, însă, teoria sa
era departe de realitate. Bunul sau prieten
Kepler și alții au asociat în mod corect Luna cu o
influență asupra mareelor, pe baza
datelor empirice; o teorie fizică completă a mareelor a fost disponibilă, însă,
doar după Newton.
Galileo a
avansat
principiul de bază al relativității, acela că legile fizicii sunt acelea
și în orice sistem în mi
șcare
rectilinie uniformă, indiferent de viteza sau direc
ția sa. Deci, nu există mi
șcare
absolută
și nici repaus absolut. Acest
principiu a furnizat contextul de bază al legilor mi
șcării ale lui Newton
și
joacă un rol central în
teoria relativității restrânse a lui
Einstein.
Papa insusi
a pornit o intreaga actiune impotriva lui , „ indignat de faptul ca din carte
reiesea limpede defaimarea doctrinei aristotelice si deci a conceptiei catolice
si a Parintilor Bisericii”.
Galileo a
fost obligat sa stea doua luni in Roma , in asteptarea verdictului
judecatoresc. „Tactica Sfantului Oficiu era ucigatoare” , primul Decret datat
pe data de 26 februarie 1616 intrezicandu-i lui Galileo orice forma de expunere
a teoriei copernicane , care de fapt nu a existat, pentru ca in anul acela nu
fusese conceput. „ El a fost scos la iveala numai cu aceasta ocazie , pretext
pentru o culpabilitate categorica a lui Galileo.”
Biserica catolică a condamnat heliocentrismul
ca fiind „fals
și contrar Scripturii”.
ar Galileo a fost avertizat să abandoneze sus
ținerea
sa—ceea ce a promis să facă. După ce, mai târziu,
și-a apărat din nou părerile în celebra sa lucrare,
Dialog despre
cele două sisteme principale ale lumii, publicată în 1632, a fost judecat de
Inchizi
ție, găsit „vehement suspect de
erezie”, for
țat să retracteze
și
și-a
petrecut restul vie
ții în arest la
domiciliu.
În acest ultim
an, orb complet, el a proiectat un
regulator
pentru un ceas cu pendul. Primul ceas cu pendul complet opera
țional a fost realizat de
Christiaan Huygens
în anii 1650. Galilei a creat schi
țe
ale diverselor inven
ții, cum ar fi o
combina
ție dintre o lumânare
și o oglindă pentru a reflecta lumina într-o
clădire, un culegător automat de ro
șii,
un pieptene de buzunar care func
ționa
și ca tacâm,
și
ceea ce pare a fi un pix cu bilă.
-Surse :
1) Dialog cu planetele – de George Lazarescu
2) Wikipedia.org
3) Galileo.rice.edu ( traducere din limba engleza)